Un studiu recent al Centrului de Formare APSAP scoate în evidență o realitate tot mai vizibilă în România digitală: diferențele sociale nu mai sunt doar economice, ci și informaționale. Accesul la surse de informare, timpul petrecut în rețelele sociale și tipul de conținut consumat și distribuit variază semnificativ în funcție de venit, educație, statut marital și vârstă.
Rețelele sociale: principală sursă de informare pentru veniturile mici
Românii cu venituri sub 3.000 lei lunar aleg în proporție covârșitoare să se informeze din rețelele sociale, în detrimentul site-urilor de știri. Același segment petrece mai mult timp pe platforme precum Facebook și TikTok comparativ cu persoanele cu venituri ridicate. În același timp, românii care câștigă peste 10.000 lei preferă sursele de informare specializate, considerate mai credibile și mai puțin expuse la fenomenul dezinformării.
Această discrepanță are consecințe directe asupra modului în care este percepută realitatea. O informare bazată pe conținut algoritmic și fragmentat, dominat de emoțional și viralizare, favorizează polarizarea, manipularea și formarea unor convingeri rigide, dificil de demontat prin argumente raționale.
Facebook rămâne dominant, TikTok urcă accelerat
Facebook este cea mai utilizată platformă (85%), urmată de Instagram (62%) și TikTok (37%). WhatsApp domină la capitolul aplicații de comunicare, cu un procent impresionant de 98%, semn al integrării profunde a digitalului în viața cotidiană. Platformele preferate variază și în funcție de vârstă și gen, dar și de mediu: în rural, rețelele sociale domină ca sursă de știri, în timp ce în urban website-urile de știri rămân competitive.
Timpul petrecut online reflectă statutul social
Diferențele de timp petrecut pe rețelele sociale sunt relevante. 30% dintre cei cu studii liceale stau între 2 și 4 ore zilnic în social media, față de doar 15% dintre cei cu studii postuniversitare. În același sens, 28% dintre persoanele cu venituri mici petrec acest interval de timp în rețea, comparativ cu 14% din segmentul cu venituri ridicate.
Statutul marital influențează și el consumul de social media: persoanele singure petrec semnificativ mai mult timp în online (62%) decât cele aflate într-o relație (38%), explicabil prin lipsa altor forme de interacțiune cotidiană și căutarea de conexiuni sau validare în spațiul digital.
De la conținut educațional la divertisment superficial
Chiar dacă 67% dintre respondenți declară că sunt atrași de conținut educațional, doar 14% consumă podcasturi sau emisiuni video mai lungi, majoritatea preferând formate scurte – videoclipuri dinamice sau imagini. TikTok câștigă teren în fața platformelor cu potențial educațional mai ridicat, precum YouTube, ceea ce ridică semne de întrebare privind calitatea formării informaționale a populației.
Discrepanța între ceea ce distribuim și ceea ce consumăm
Studiul scoate la iveală o ruptură între comportamentul declarat și cel real: 22% dintre cei care distribuie conținut educațional recunosc că nu îl consumă efectiv, iar 42% dintre cei care „dau share” la știri nu le citesc. Acest fenomen amplifică riscurile dezinformării și accentuează importanța gândirii critice și a verificării surselor înainte de redistribuire.
Diferențe de gen și algoritmi care întăresc convingeri
Femeile sunt mai interesate de conținut educațional și motivațional, bărbații de sport și știri. Această segmentare este amplificată de algoritmii platformelor, care alimentează camere de rezonanță informaționale, reducând contactul cu opinii contrare și întărind polarizarea.
Nevoia urgentă de alfabetizare digitală
Studiul confirmă că majoritatea românilor își supraestimează capacitatea de a detecta știrile false. În rândul tinerilor români (18-30 ani), 70% spun că pot identifica fake news, de două ori mai mult decât media europeană (36%). Acest optimism disproporționat indică o vulnerabilitate latentă, care poate fi exploatată de campanii de manipulare sofisticate.
România trăiește o dublă polarizare: economică și informațională. Diferențele de venit, educație, vârstă și statut familial nu mai determină doar stilul de viață, ci și modul în care oamenii percep realitatea. Într-o epocă dominată de algoritmi, platforme scurte și conținut viral, educația digitală și gândirea critică devin priorități naționale.
Fără intervenții sistemice, riscul este ca aceste discrepanțe să devină permanente, cu efecte asupra coeziunii sociale, a democrației și a capacității cetățenilor de a lua decizii informate.
