Guvernul României, condus de premierul Marcel Ciolacu, a anunțat recent o ordonanță privind reducerile bugetare, care include între alte măsuri controversate și decizia de a îngheța valoarea alocațiilor pentru copii. Această măsură, care practic amână indexarea alocațiilor prevăzută pentru anul 2025, aduce în prim-plan o serie de probleme sociale și economice grave, dar și o perspectivă critică asupra priorităților guvernamentale.
Alocațiile pentru copii nu sunt doar un ajutor financiar punctual oferit familiilor, ci reprezintă un instrument prin care statul arată că investește în viitorul generațiilor următoare. Prin blocarea indexării alocațiilor, guvernul transmite un mesaj contradictoriu: că bugetul național nu poate suporta o investiție minimă în bunăstarea copiilor, în timp ce alte cheltuieli, precum cele pentru pensiile speciale sau proiecte cu eficiență redusă, par să rămână intangibile.
Impactul acestei decizii va fi resimțit cel mai acut de către familiile vulnerabile, pentru care alocația reprezintă o sursă importantă de venit. În contextul unei inflații ridicate și al creșterii costurilor de trai, valoarea actuală a alocațiilor pierde continuu din puterea de cumpărare. Astfel, copii din mediile defavorizate riscă să fie privați de resurse esențiale pentru educație, sănătate și dezvoltare personală.
Din perspectiva guvernamentală, înghețarea alocațiilor este justificată ca o măsură necesară pentru reducerea deficitului bugetar. Totuși, această abordare este discutabilă. Economiile realizate prin această măsură sunt insignifiante în raport cu alte categorii de cheltuieli publice care ar putea fi optimizate sau reduse. Spre exemplu, pensiile speciale și beneficiile acordate unor categorii privilegiate continuă să fie o povară majoră pentru buget, fără ca acestea să fie abordate cu același nivel de fermitate.
Mai mult, efectele indirecte ale înghețării alocațiilor ar putea genera costuri mai mari pe termen lung. Lipsa investițiilor în educație și bunăstare pentru copii contribuie la perpetuarea ciclului sărăciei și la scăderea capitalului uman al României. Această abordare mioapă compromite nu doar viitorul copiilor afectați direct, ci și dezvoltarea economică și socială a țării.
Decizia de a sacrifica alocațiile copiilor pentru a echilibra bugetul transmite un semnal politic periculos și dăunător. Ea indică o lipsă de viziune și de prioritizare corectă a resurselor naționale. Prioritățile unui stat ar trebui să reflecte valorile și angajamentele sale față de cetățeni. Faptul că alocațiile pentru copii sunt tratate ca o cheltuială sacrificabilă pune sub semnul întrebării angajamentul guvernului față de reducerea inegalitċților și față de sprijinirea categoriilor vulnerabile.
Guvernul ar trebui să ia în considerare alternative mai echitabile și mai eficiente pentru reducerea deficitului bugetar. Revizuirea pensiilor speciale, reducerea risipei în proiectele de infrastructură ineficiente și combaterea evaziunii fiscale sunt doar câteva dintre soluțiile care ar putea genera economii semnificative fără a afecta direct bunăstarea copiilor.
De asemenea, o reformă fiscală care să asigure o mai bună colectare a impozitelor și taxe mai corecte pentru categoriile de venituri ridicate ar putea reduce presiunea asupra bugetului fără a penaliza familiile cu copii.
Decizia de a îngheța valoarea alocațiilor pentru copii este simptomatică pentru o problemă mai amplă: incapacitatea clasei politice de a prioritiza învățământul, sănătatea și bunăstarea generațiilor viitoare. Această măsură nu doar că subminează viitorul copiilor României, dar demonstrează și o lipsă cronică de viziune și responsabilitate din partea guvernanților. Este momentul ca societatea civilă să ia atitudine și să ceară soluții mai echitabile și mai sustenabile pentru gestionarea bugetului național.
Orice opinii, cercetări, analize, preţuri, evoluții sau alte informaţii oferite de ZFIN.RO - Ziua Financiară nu reprezintă sfaturi de investiţii. ZFIN.RO - Ziua Financiară nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii.
